Frumosul e tot atât de folositor ca și utilul

O dată, doamna Magloire îi spusese cu un fel de ironie blândă: „Monseniore, dumneavoastră, care trageți foloase din orice, țineți totuși pătratul ăsta degeaba. Ar fi mai nimerit să punem acolo salată decât flori”. „Doamnă Magloire, răspunse episcopul, te înșeli. Frumosul e tot atât de folositor ca și utilul”. Iar după o clipă de tăcere, adăugă: „Poate chiar mai mult”.

Pătratul acela, alcătuit din trei sau patru brazde, îi răpea domnului episcop aproape tot atâta timp cât și cărțile. Stătea bucuros acolo un ceas sau două tăind, plivind, și făcând ici și colo câte o gaură în pământ, unde punea semințe. Nu era atât de potrivnic insectelor cum ar fi fost un grădinar. De altminteri, n-avea pretenția că e botanist; habar n-avea de grupe și de specii; nu căuta câtuși de puțin să hotărască între Tournefort și metoda naturalistă; nu lua nici partea utricolelor împotriva cotiledonatelor, nici partea lui Jussieu în contra lui Linné. Nu studia plantele; iubea florile.

Victor Hugo, Mizerabilii, Editura Cartez 2000, București, 2015, p. 39.

Puteți cumpăra cartea Mizerabilii accesând acest link: https://l.profitshare.ro/l/4752752

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *