Mărturie a vederii lui Dumnezeu: „Mai presus de orice sunt fericit”

Pe la două noaptea este adus în celulă un nou lot de oameni, o mulțime, claie peste grămadă, colac peste pupăză, ei mai lipseau. Și cât de jalnic se uită cu toții împrejur, vin oare din locuri mai puțin sinistre? îi primim cum nu se așteptau, cu liniște și făcând haz de necaz. Dar unde să-i culci? Toată lumea se înghesuie spre a crea noi spații – imaginare cele mai multe, ca ale geometriei riemaniene. Câtorva nu le rămâne decât a picoti pe bănci. Pe unul voluminos, exasperat și prăpădit – a cărui față exprimă suferința și oboseala – îl poftesc să treacă în locul meu. Împreună nu am încăpea; și, oricum, se simte că are neapărată nevoie de două-trei ore de repaus. Petrec restul nopții pe bancă. Continuă să citești Mărturie a vederii lui Dumnezeu: „Mai presus de orice sunt fericit”

A izgonit întunericul neființei care se înălța înaintea mea

Și iată, într’o Sâmbătă Mare (poate a anului 1924), Lumina m’a cercetat după împărtășanie și am simțit-o ca atingerea Dumnezeieștii vecinicii de duhul meu. Lină, plină de pace și de dragoste, Lumina a rămas cu mine trei zile. A izgonit întunericul neființei care se înălța înaintea mea. Eu – am înviat; și în mine, și cu mine a înviat întreaga lume. Cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur de la sfârșitul slujbei de Paști mi s’au înfățișat în cutremurătoarea lor putere: „Înviat-au  Hristos, și nici un mort în mormânturi.” Continuă să citești A izgonit întunericul neființei care se înălța înaintea mea

Mi-am luat măruntul și-am plecat. Ce să-i faci?

Eram undeva, când îi aud pe doi vorbind între ei, fără să știe cine sunt eu – de unde erau să știe? Discutau între ei. Unul tot zicea de popi și de vlădici, îi înjura. Celălalt îi apăra. Am înțeles, adică unul trebuie să fie martor al lui Iehova și celălalt ortodox, un ortodox evlavios, și aveau o discuție. Eu căutam niște mărunt, voiam să iau autobuzul și nu aveam mărunt, de câte 5, adică. Și le spun: «Pot să vă deranjez, domnilor teologi? Îmi puteți schimba 10 drahme?» Continuă să citești Mi-am luat măruntul și-am plecat. Ce să-i faci?